Sari la conținut

Probabil că practicianul de relaţii publice a fost primul ombudsman. Testul TARES Testul TARES este compus din 5 factori de importanţă etică: Veridicitatea mesajului Truthfulness of the message , Autenticitatea celui care convinge Authenticity of the persuader , Respectul faţă de cel este convins Respect for the persuadee , Echitatea apelului Equity of the appel şi Responsabilitatea socială faţă de binele comunităţii Social responsibility for the common good. Personalul de relaţii publice, cel puţin acela care aspiră la un post de decizie într-o organizaţie, trebuie să înţeleagă concepte de genul: managementul prin obiective, alocarea resurselor, supravegherea personalului şi utilizarea instrumentelor de comunicare superioare din punct de vedere al performanţei. Toi militarii s-au nscris voluntari. Problema specialiştilor în relaţii publice este că trebuie să respecte nu doar codul lor propriu, ci şi codurile mass media.

Nevoia de eIicacitate si eIicien a prin care lucreaza ,logica Iaptelor' deter- mina noi cristalizari teoretice, noi conceptualizari si sistematizari. În prim-plan apar doi actori semniIicativi ai comunicarii publice organi:atiile si publicurile acestora, iar rela iile publice, departe de a Ii o op iune aleatoare, devin o functie a manage- mentului organi:atiilor.

Momentul de culme, în sens metodologic, al acestei etape este marcat, deloc întâmplator, prin eIortul lui Rex F. Harlow de a construi o definitie-sinte:ã a rela iilor publice 4.

De Iapt, Harlow încearca sa Iixeze paradigma rela iilor publice, banuind, în virtutea uriasei experien e proIesionale, ca aceasta nu se poate articula decât în spa iul de interIeren a dintre Iapte si idei. Ca si cum ar Ii ac ionat dupa îndrumarul epistemic din ,manualul despre paradigme' al lui Thomas Kuhn 5Harlow se adreseaza comunita ii proIesionistilor în rela ii publice, teoreticieni din spa iul academic si practicieni.

În urma inventarierii deIini iilor în circula ie ale 2. Bernays, Edward L. Cristali:area opiniei publice.

kârgâzstan online dating evenimentul de vânzare cu amănuntul 2021

Bucuresti: Editura Comu- nicare. Public Relations in Britain. A History of Professional Practice in the 20th Century. London: Lawrence Erlbaum Associates, Publishers.

Harlow, Rex F. Kuhn, Thomas Structura revolutiilor stiintifice.

camelford dating o que e

Bucuresti: Humanitas. În cadrul acestei etape, perspectiva utilitarã asupra rela iilor publice se aIla în prim-plan. Pur si simplu, actorii sociali în eleg ca este util sa comunici în spa iul pu- blic.

Încărcat de

Indiscutabil, semniIica ia practica a proceselor de comunicare este, probabil, cea mai importanta achizi ie a etapei în discu ie. În timp, au devenit însa vizibile unele inconveniente. Între utilitatea comunicarii si morala publica pot interveni coliziuni, clivaje. Totodata, inten ionalita ile comunicarii publice pot Ii si sunt extrem de diverse, inclusiv în arie valorica. AltIel spus, Iaptele si ideile nu sunt întotdeauna consonante. Acest lucru n-a speriat si nu trebuie sa sperie, sa îngrijoreze.

Totul este ca Iiecare Iapt sa-si aIle ideea corespunzatoare. Si invers. DiIiculta ile apar atunci când se produc de-corelari între Iapte si idei, atunci când rela iile publice pot Ii amestecate cu alte Iorme de comunicare si inIluen are publice, precum propaganda si publicitatea comer- ciala.

Comments Description Relaþiile publiceCoeziune ºi eficienþã prin comunicare! Bucuresti: Comunicare. Cismaru, Diana-Maria II. Pricopie, Remus

Iar un asemenea risc a existat si exista, alimentat, poate, în primul rând, prin tenta ia de a Iolosi credibilitatea rela iilor publice în alte scopuri decât cele explicit asumate privind, cum aratam, rela ia de incredere între organiza ii si publicurile aces- tora. Atunci când asemenea riscuri lucreaza pe teren, devine clara nevoia unui echili- bru de proIunzime între Iapte si idei.

Dupa o dezvoltare impetuoasa, domeniul si comunitatea proIesionistilor de proIil angajeaza eIortul primelor sis- tematizari riguroase. Se construiesc primele modele explicative cu valoare epistemica explicita si se potrivesc cu viteza prssa dating o Ior a sporita de desIasurare opera ionala. Esen a acestei noi etape, de corelare echilibrata între Iapte si idei, este exprimata prin opera a doi autori ameri- cani, James E.

Grunig si Todd Hunt 6 care, în demersul lor, pleaca tocmai de la mani- Iestarea unor diIeren e greu de tolerat între teoria si practica rela iilor publice. Din acest demers rezulta patru modele explicative ale rela iilor publice, care ilustreaza atât secven se potrivesc cu viteza prssa dating istorice ale domeniului, cât si ipostaze posibile ale practicarii sale curente.

Vechea distinc ie dintre emi ator si datând un bărbat la începutul anilor 40 devine irele- vanta, în prim-plan aIlându-se comunicarea ca proces social Iundamental.

Atât orga- niza ia, cât si publicurile sunt interpreti în procesul global al comunicarii. Grunig, James E. Managing Public Relations. Coeziune ºi eficienþã prin comunicare Aceasta etapa în evolu ia rela iilor publice anun a un ,moment de cotitura'. O uriasa experien a este decantata si sistematizata prin modele explicative. Ideile-nucleu care permit sistematizarea si construirea modelelor explicative determina tot mai intens abordarea rela iilor publice prin prisma unor supozi robot dating site teoretice si a unor procese sociale integratoare.

Devine necesara o ,strapungere de orizont', o schimbare de paradigma. Urmeaza un nou asalt asupra Iaptelor, realizat însa din perspectiva unor idei Iunda- mental noi. Concentrate, în primele etape de evolu ie, asupra tehnicilor de comuni- care si asupra eIectelor practice ale comunicarii, rela iile publice se deschid tot mai mult spre interoga iile practice privind sensul social al comunicãrii.

Este vorba despre Joye C. Gordon 7care opereaza o larga deschidere de orizont apelând la teoria interactionismului simbolic, din care extrage o noua para- digma a rela iilor publice. În optica lui Gordon, supravie uirea unei organiza ii, priv- ita ca parte a întregului, depinde de interIeren ele ei cu celelalte par i. Aceste par i nu sunt însa prestabilite si nici stabile. Ele se construiesc si se reconstruiesc mereu, ca într-o alcatuire cu geometrie variabila.

De Iapt ,par ile' sunt mereu deIinite si re-deIi- nite prin focul interpretãrilor la care participa to i actorii sociali.

În aceasta perspec- tiva, rela iile publice sunt participarea activã in construirea socialã a intelesurilor. Fireste, cum însusi Gordon anticipa, aceasta noua perspectiva asupra rela iilor pub- lice a Iost considerata, cu îndrepta ire probabil, mult prea larga.

Ea are însa meritul indiscutabil de a plasa discu ia metodologica privind ,esen a' rela iilor publice în ori- zontul global al socialului. De un asemenea reIeren ial nu se pot bucura decât stiin e mature. Iar rela iile publice se îndreapta spre o sinteza matura a Iaptelor si a ideilor. Înainte de a schi a aliniamentele posibile ale acestei noi sinteze, vom mai privi, câteva momente, spre evolu iile de pâna acum ale se potrivesc cu viteza prssa dating, investigând relevan a abordarii rela iilor publice în sensul deIini iei aristotelice prin gen proxim si diIe- ren a speciIicacât si structurarea acestora drept sisteme de comunicare.

Abordarea aristotelicã genul proxim ºi diferenþele specifice Evaluarea acumularilor în orizontul metodologic al rela iilor publice poate primi un plus de claritate si de relevan a prin apelul la grila aristotelica, la procedura cla- sica de precizare a genului proxim si a diIeren elor speciIice.

În Iapt, precum în orice alt domeniu, si în rela ii publice s-a dorit sa se stie unde este plasata ,bolta' si apoi ,cheia de bolta'unde si cum poate Ii precizat reIeren ialul domeniului respectiv. În timp, opiniile teoreticienilor rela iilor publice par a se concentra spre Iixarea genului proxim în procesele de interactiune socialã si comunicare. AltIel spus, rela i- ile publice se racordeaza la un dat social Iundamental interac iuneacare genereaza 7.

Gordon, Joye C. În elegând prin inIluen are nu doar rela ia unidi- rec ionala dintre o sursa si o inta, ci ansamblul inter-legaturilor dintre to i ,actorii' sociali, vom remarca Iaptul simplu prin care, în câmpul social, totul este interac i- une, totul este inIluen are, iar comunicarea este cum demonstreza Scoala de la Palo- Alto o Ior a Iundamentala de interac iune, de agregare sociala. În logica analizei de mai sus, în condi iile în care totul este interac iune, discu ia vizeaza diferentele speci- fice, notele proprii prin care rela iile publice devin distincte în raport cu alte strategii si tehnici de comunicare sociala.

Indiscutabil, diIeren ele speciIice trebuie detectate în inten ionalita ile inIluen arii sociale. Rela iile publice nu pot avea decât intentio- nalitãti po:itive. Prin valoarea lor umana si prin valoarea de adevar, rela iile publice se deosebesc net de alte proceduri de inIluen are de la manipulare, pâna la propa- ganda. Jaloarea umanã este vizibila în etica rela iilor publice, în deontologia pro- Iesiei. Jaloarea de adevãr este complexa si multiplu semniIicativa.

Adevarul este o caracteristica a mesajului în comunicarea publica, nu este doar o categorie gnoseo- logica. În rela iile publice, adevarul lucreaza si drept adevar consensual, ca adevar al Iaptelor, al oamenilor si al societa ii.

Pe acest miez valoric este construita întreaga strategie de comunicare speciIica rela iilor publice. Si poate ca aici se aIla si principala provocare contemporana a rela iilor publice.

Domeniul, teoreticienii si practicienii domeniului se aIla în aprecierea noastra într-un moment de rascruce. Într-o lume în care diversitatea pare a Ii ,norma' de capatâi, este tot mai diIicil sa construiesti adevarul drept valoare consensuala a tuturor partenerilor procesului de comunicare.

De aici nevoia unei noi paradigme constitutive si explica- tive a rela iilor publice. Daca aceasta poate Ii articulata, daca va Ii opera ionala si va Ii împartasita de comunitatea de proIil, rela iile publice îsi asigura un viitor prosper. Abordarea semioticã relaþiile publice, privite drept sistem de comunicare Abordarea rela iilor publice din cele trei perspective avute în vedere perspectiva corela iei dintre fapte se potrivesc cu viteza prssa dating idei, perspectiva deIinirii prin gen proxim si diferentã speci- ficã si perspectiva semioticã constituie un proces de complementaritate metodolo- gica si, cel pu in în unele momente, de simultaneitate Iunc ionala.

De Iapt, teoreticienii rela iilor publice au maniIestat un interes relativ constant pentru ecua ia ,fapte si idei' si pentru precizarea genului proxim si a diIeren elor speciIice.

Simultan este vizibil intere- sul pentru ceea ce numeam mai sus abordarea semiotica a rela iilor publice. În elegem prin abordare semiotica, în sensul larg al conceptului, perceperea rela iilor publice drept procese structurate de comunicare aplicatã. De aici decurge Se potrivesc cu viteza prssa dating ca rela iile publice nu sunt decât comunicare aplicata, în sens metodologic ele lucrând pe teren drept strate- gii si tehnologii de comunicare. Sub acest unghi, devine pertinenta utilizarea si a altui concept, cel de praxiologie a relatiilor publice, în temeiul nevoii de a întemeia comu- nicarea publica drept comunicare eIicienta.

Perspectiva semiotica asupra rela iilor publice este de reala utilitate si, în sens istoric si metodologic, ea a Iost cea mai vizibila si cea mai intens practicata. Sub unghi! Coeziune ºi eficienþã prin comunicare semiotic, rela iile publice cuprind actori ai comunicarii parteneri, organiza ii si pu- blicurivalori si norme cu rol de întemeiere si legitimareconexiuni si procese, efecte si nu în ultimul rând contexte ale comunicarii. Sub unghiul de mai sus poate Ii parcursa întreaga istorie a rela iilor publice, de la etapele ini iale pâna la momentele recente.

În esen a, cvasitotalitatea perspectivelor reunite sub unghiul abordarii semiotice se concentreaza asupra tehnologiei de comunicare si asupra sensului practic si al eIectelor comunicarii.

De Iapt, rela iile publice, în esen a lor, cuprind terapia prin comunicare a unor ,probleme sociale'. În acest mod au aparut rela iile publice, iar sub imperativul surmontarii ,solu ionarii' problemelor sociale au evoluat si s-au dezvoltat exploziv de-a lungul timpului. Pentru observatorii domeniului, dintotdeauna au Iost Iundamentale câteva intero- ga ii. În primul rând, a Iost si este important sa se stie în ce masura arsenalul concep- tual si metodologic al rela iilor publice ramâne legat de contextul social si evolu ia lumii în ansamblu.

AltIel spus, suntem datori mereu sa ne întrebam: ,Ce Iel de pro- bleme rezolva rela iile publice? Se stie prea bine, cel mai mare risc adesea mortal al unei teorii este sa ramâna în urma vie ii. Si, iarasi se stie, mai ales în momente de ruptura cotitura istorica, rit- mul de înnoire a vie ii este Iantastic. În temeiul observa iei de mai sus, dupa ce vom structura câteva observa ii privind transIormarile din universul social, vom schi a o perspectiva posibila privind re-deIinirea rela iilor publice.

Schimbarea socialã ºi noul orizont al relaþiilor publice Enun urile privind schimbarea în lumea în care traim au intrat în limbaful coti- dian. Se aIla aici, indiscutabil, un indicator privind vechimea si intensitatea procesu- lui, cât si asumarea schimbarii drept problema a comunita ilor si a oamenilor obisnui i.

Aspecte conceptuale privind relaţiile publice

Dintre enun urile curente cu care se opereaza în spa iul public, men ionam: schim- barea locala si schimbarea globala se aIla în interdependen a; globalizarea este o expre- sie si o Ior a a schimbarii; schimbarea si globalizarea cuprind riscuri de proiectare 8.

Cancel, Amanda E. Hutton, James G. În contextul celor de mai sus, putem Iace o primã observatie. Lumea, ca univers social si ca lume globala, si-a schimbat natura proceselor de echilibrare Iunc ionala. Aici este util sa amintim ca, precum orice univers natural entropic, universul social se articuleaza prin Ior ele si procesele neentropice, de echilibrare functionalã, per- manenta.

În sens geopolitic si geostrategic, iesirea din Razboiul Rece, în ultimul dece- niu al secolului XX, a echivalat cu abandonarea echilibrului bi-polar si antrenarea actorilor planetei în procesul complex si diIicil de deIinire a unei noi ecua ii a echili- brului global, probabil multipolar, multiIactorial si tenden ial. Daca lumea nu poate trai în dezechilibru, ca lume globala, este important sa se observe ca nici celelalte entita i fia seat dating sisteme institu ionale inclusiv cele statale; organiza ii, grupuri, diverse agregari comunitare si, nu în cele din urma, indivizi care, putem spune, nu sunt altceva decât ,organizari complexe ale vie ii' nu pot exista în dezechilibru.

De Iapt, proce- sele schimbarii necesita o gestiune adecvata prin care toate entita ile sociale antrenate în turbionul schimbarii pot dobândi o noua combustie se potrivesc cu viteza prssa dating o noua stare se potrivesc cu viteza prssa dating echilibru. A doua observatie priveste terminologia, de Iapt logica de proIunzime a schim- barii.

Cuvintele prin care conceptualizam schimbarea pot Ii esen iale. AstIel, este de observat cât de riscanta este deIinirea schimbarii în termeni ideologici pentru sim- plul motiv ca în acest mod nu Iacem altceva decât sa recladim lumea bi-polarasau în termeni inadecva i metodologic se potrivesc cu viteza prssa dating conceptul de sistem, din nou pentru motivul simplu prin care gândirea schimbarii drept schimbare de sistem nu Iace decât sa ne introduca într-o istorie nu numai Iara sIârsit, dar si Iara sens, antrenându-ne într-o perpetua schimbare de sistem.

În lumea post-moderna devine mai actual decât oricând un gânditor de calibrul lui Karl Popper, Iauritorul conceptului de societate deschisã. Fara a putea dezvolta aici conceptul societa ii deschise 10de altIel bine cunoscut, observam doar relevan a ridicata a diIeren ei Iundamentale între ,societa ile deschise' si ,societa ile închise' si sugeram extensia acestei logici explicative si asupra celorlalte entita i sociale institu ii, organiza ii, comunita i, grupuri, indivizi.

În acest mod vom observa mai lesne în ce masura devin vitale procesele comunicarii sociale publice, organiza ionale, interindividuale etc. A treia observatie inteste spre captarea unei tendin e de adâncime în gândirea contemporana în genere, în istoria ideilor. Avem în vedere investiga iile de ontolo- gie sociala si de ontologie umana, de explicare si Iundamentare a socialului prin om si prin oameni, prin uriasa diversitate a vie ii umane.

Unul dintre cei mai subtili Popper, Karl Societatea deschisã si dusmanii ei. Coeziune ºi eficienþã prin comunicare gânditori din secolul XX, Isaiah Berlin 11întemeiaza pluralismul drept valoare- cheie pluralismul vie ii, al oamenilor, al valorilor si al culturilor si imaginatia cre- atoare ca modalitate de cunoastere prin care, dincolo de deductivism si empirism, devine posibila patrunderea în universul mental al altor epoci si popoare.

Traim, alt- Iel spus, într-o lume plurala si diversa, pluralismul si diversitatea condi ionând esen ial natura proceselor de comunicare. A patra observatie priveste mecanismele de generare si maniIestare a diversita ii si diIeren elor în noul câmp social. În noua lume, pluriIorma, semniIicative ar dating girl în delhi Ii ceea ce s-a numit ,deosebirile domeniilor vie ii'.

Locul partidelor politice este luat de interese speciale si de miscari sociale aparute în jurul acestora; indivizii nu mai «apar in» unui grup în care sa îmbine majoritatea preocuparilor lor, ci îsi schimba aparte- nen a partinica în Iunc ie de prioritatea uneia sau alteia dintre teme în diIerite momente.

Nu am inventat înca institu ii care sa se adapteze la aceasta schimbare. Diversitatea si câmpul diIeren elor uman-sociale s-au multiplicat semniIicativ. Drept urmare, detectarea si gestionarea adecvata a aces- tora nu pot Ii probleme lasate la voia întâmplarii.

Acest imperativ este cu atât mai evident în lumea post-comunista, acolo unde, asa cum observa acelasi DahrendorI: ,problema esen iala este aceea de a umple golul dintre stat si popor. A cincea observatie lucreaza în continuarea observa iei anterioare si are în vedere câteva Iapte simple. În primul rând, într-o lume a pluralismului si a ,diversita ii natu- rale a vie ii', abordarea inadecvata a diIeren elor genereaza riscuri dintre cele mai mari. Si, înainte de toate, riscul respingerii celor care sunt diIeri i poate deveni vizi- bil prin practici sociale totalitare.

În acelasi timp, gestionarea adecvata a diIeren elor este imperativa, dar nu este deloc simpla. Aici apar noi provocari, dintre cele mai mari. Si poate ca aceste provocari pot Ii deja observate în ceea ce priveste diIeren ele dintre ari, dintre institu ii si oameni în procesele integrarii europene.

Sub acest unghi, ,exercitarea colectiva a suverani- ta ii' si comunicarea inter-culturalã devin noi câmpuri de ac iune si de expresie ale comunicarii publice. În Iine, a sasea observatie încearca sa le cuprinda pe toate cele cinci de pâna acum. În secolul XX, Razboiul Rece si ,clestele bipolar' au inut sub un control sever universul Berlin, Isaiah Adevãratul studiu al omenirii. Bucuresti: Meridiane. DahrendorI, RalI Reflectii asupra revolutiei din Europa. Bucuresti: Humanitas, p. Ibidem, p. Prabusirea bipolarismului a ridicat valul, a reanimat diIeren ele naturale ale socialu- lui.

În unele contexte au existat chiar coliziuni între diIeren e care pareau disparute, dar care s-au dovedit a Ii doar înghe ate. În mod clar, în universul social, în spa iul public avem o problema noua. DiIeren ele trebuie conceptualizate si trebuie gestionate adecvat, constructiv, uman. Rezumat ºi aplicaþii Rezumat Spa iul social actual se gaseste într-o schimbare proIunda, produsa de aIirmarea diversita ii.

Politicile sociale actuale se concentreaza pe gestionarea diversita ii: con- struirea unui numitor social comun cuprinzând valorile de securitate ale vietiiînsa protejând diIeren ele sociale, care sunt o condi ie pentru aIirmarea identita ii individuale si de grup. Ca o construc ie epistemica, rela iile publice pot Ii privite Iie prin perspec- tiva utilitara rela ia între Iapte si ideiIie prin abordarea aristotelica deIinirea prin gen proxim si diIeren a speciIicaIie prin abordarea semiotica rela iile publice ca sis- tem de comunicare.

Concepte cheie rela ii publice organiza ii sistem comunicare diversitate schimbare sociala Aplicaþie rezolvatã Realiza i un inventar al rolurilor posibile pentru actorii-state în sistemul inter- na ional, în urma schimbarilor aduse de globalizare.

În cadrul analizei organiza ionale, Iolosi i perspectiva Iunc ionala. Pe scena interna ionala, actorii state îsi construiesc o ,istorie' a presta iilor lor.

Bine ați venit la Scribd!

Fenomenele care agrega sistemele de state sunt asemanatoare celor spontane constatate în experimentele din teoria grupurilor: în interiorul acestor sisteme se negociaza nu numai puterea, inIluen a, distribu ia resurselor si ierarhia intereselor, ci si Iunc iile în interi- orul grupurilor si ,responsabilii' pentru îndeplinirea lor statusuri si roluri.

Cu alte! Coeziune ºi eficienþã prin comunicare cuvinte, un astIel de sistem se comporta ca o organiza ie inIormala, alocând statusuri si roluri membrilor sai, conIorm disponibilita ii, ,competen ei' si presta iilor anterioare.

În analizele realizate prin prisma studiilor de securitate, centrul de greutate cade pe exercitarea si distribu ia puterii Iapt demonstrat de prevalen a unor no iuni ca ,ba- lan a de putere', ,sistem uni- bi- multipolar' deci, pe ,actorii principali', pe actorii state care se regasesc în prim planul evenimentelor de pe scena interna ionala.

Per- spectiva Iunc ionala permite însa o diIeren iere si o nuan are a analizei si în ceea ce priveste statele ,actori secundari'. Cu ajutorul aceste perspective, termenii Iolosi i în analiza suIera o muta ie, diversiIicându-se de la termenii des Iolosi i de ,super- puteri', ,centre de putere', ,alia i' sau ,outsider-i'. Numai ca Iunc ia de coordonare nu se poate realiza decât cu sprijinul celorlalte Iunc ii adiacente chiar daca aceste Iunc ii presupun roluri thai dating site reviews pu in vizi- bile.

Aceste Iunc ii adiacente, diverse se potrivesc cu viteza prssa dating cu nuan e multiple, se pot exempliIica: Iunc ia de ,organizare' planiIicare, programare, construire de sumare de discu iiIunc ia de ,inIormare' men inerea deschisa a canalelor de comunicare, Iacilitarea comunicarii cu exteriorul sistemului, men inerea ,centrului' la curent cu inIorma iile noi si vitale pentru adaptarea grupuluiIunc ia de ,evaluare' analiza presta iilor anterioare ale grupului, perspective noi asupra situa iei, semnalarea riscurilor si metodelor de evitareIunc ia de ,Iinalizare' execu ia proiectelor comune la termen si în standarde pre- vazute.

Fiecare dintre Iunc ii presupune statusuri si roluri corelative. Aceste Iunc ii pot Ii îndeplinite si de actorii transna ionali organiza iile interna ionaleînsa în ipos- taza actuala în care situa ia a devenit din ce în ce mai complexa, inIorma iile abun- da si schimbarile sunt din ce în ce mai pronun ate, instan ele de acest tip pot avea presiuni multiple.

În eventualitatea în care statele persista în îndeplinirea unei Iunc ii speciIice, ele ar putea sa îsi adjudece un anumit rol. Privind realitatea interna ionala tot din aceasta perspectiva organiza ionala sau Iunc ionala, putem observa doua aspecte: a Tendin a de ,specializare', care devine din ce în ce mai evidenta în lumea post- moderna, se va reIlecta si în organizarea sistemului interna ional: roluri care pâna acum erau diIuze si conturate mai mult în sens de ,proIil identitar' exemplu, neutralitatea tradi ionala a Elve iei se vor preciza si clariIica, pe masura ce rela iile interna ionale si problemele din ce în ce mai complexe vor cere acest tip de specializare; b Dinamica intensiIicata din ultima vreme a statusurilor si rolurilor din cadrul sistemului interna ional.

Globalizarea a antrenat modiIicari Iunc ionale importante, grani a sistemelor s-a schimbat, au aparut probleme noi si oportunita i un exemplu poate Ii chiar admiterea României în Uniunea Europeana; ea a Iost primita ca un actor nou si reevaluata ca Iunc ie si rol Ia a de ipostaza de outsider si înca exista sanse si oportunita i, desi are un decalaj important de credibilitate.

În cadrul acestei dina- mici accentuate în care Iunc iile si pozi iile ,ierarhice' se redistribuie, statele care au avut pâna herne hill dating roluri ,secundare' au sansa de se potrivesc cu viteza prssa dating putea ob ine o pozi ie distincta si cu avantaje mai mari decât pâna acum. Fundamentele relaþiilor publice 27 Teme pentru aplicaþii 1.

Explica i printr-un eseu care este distinc ia între ,diversitate' si ,diIeren a' si care sunt semnele de maniIestare a Iiecaruia dintre cele doua concepte în plan social. IdentiIica i, într-un sistem la alegere educa ional, cultural, economiccinci schimbari care au avut loc în trecutul recent si investiga i tendin ele de evolu ie în viitor. De altfel, se neleg greit consemnrile oficiale ale tcerii sau clasificarea frecventa documentelor ca fiind secrete, dat fiind c Pentagonul declarase problema ca inexistent.

A putea s dau numeroase alte exemple de acest fel, demonstrnd duplicitatea celor care puneau sechestru pe programele oficiale nsrcinate cu elucidarea misterului.

De asemenea, i recomand s citeasc cu meticulozitate toate detaliile relatate aa cum s-au petrecut se potrivesc cu viteza prssa dating realitate i s se gndeasc bine nainte de a trage nvniinte pripite, deoarece risc s-i scape nelegerea uneia din cheile de bolt excepionale din toat aceast chestiune. Ruppelt citeaz un exemplu neobinuit de refuz de a face cercetri al autoritilor, dovedind incontestabil c n vremea aceea ianuariemilitarii americani s-au confruntat cu un eveniment de o se potrivesc cu viteza prssa dating amploare nct literalmente au intrat cu toii n panic.

Incidentul evocat de Ruppelt s-a petrecut tot n New Mexico i ar putea fi un al doilea caz de prbuire forat despre care, din pcate, n-am reuit nc s adun toate datele precise. Voi face mai trziu cteva comentarii legate de ceea ce ar trebui s credem despre acest caz dar, pn atunci, s examinm mai degrab ceea ce spune Ruppelt cu privire la aceast perioad fertil n evenimente importante: n ianuarientr-un moment de mare proliferare a sferelor luminoase, alte ntmplri misterioase se petreceau ntr-o alt parte a rii, concentrate ntr-o regiune att de secret, nct era interzis s i se spun numele.

De data asta, era vorba de grupuri de luminie de care s-a ocupat mai ales armata american. Luminiele au fost semnalate de ctre patrulele care asigurau paza regiunii. La nceput, au fost vzute o dat la trei, patru nopi, apoi din ce n ce mai des, ca pn la urm s fie observate aproape n fiecare noapte. Patrulele au anunat c au vzut chiar trei-patru asemenea formaiuni n aceeai noapte. O dat, ntreaga garnizoan le-a vzut trecnd pe deasupra terenului de manevr.

Descrierile variaz, ca de obicei, dar majoritatea observatorilor vorbesc de trei luminoziti n form de V. Se deplasau pe cer, i schimbau culoarea, trecnd de la albastru deschis la portocaliu i invers, timp de aproape dou secunde. Adesea mergeau de la vest la est i nu fceau nici un zgomot.

Viteza nu o atingea pe cea a unui meteor, dar o depea pe aceea a unui avion cu reacie. Ca dimensiuni, erau puin mai mari dect steaua cea mai mare. Rapoartele au fost transmise aa cum se cuvenea celor de la ATIC, dar acetia erau att de preocupai de sferele luminoase nct n-au dar, prea mult atenie fenomenului semnalat.

Cum dup dou sptmni n-au primit nici o reacie din partea ATIC-ului, comandantul garnizoanei s-a decis s ia iniiativa.

  • Юлий Цезарь всегда с нами.
  • Millgesville dating
  •  Туризм - моя профессия! - отрезал Клушар.
  • В том, что этот парень был блестящим программистом, сомнений не возникало, но другие обстоятельства тогда казались более важными.
  •  Aeropuerto? - повторил человек, внимательно следя за движением губ Двухцветного в зеркале.
  •  - Простите.
  • С гулко стучащим сердцем Беккер надавил на газ и исчез в темноте.

Astfel, s-a ntocmit repede un plan de aciune. Patrulele se vor ntlni ntr-un punct determinat din zona de securitate cu instrumentele de observare. Se va stabili un punct de control. La vederea unui OZN, radiotelefonistul va semnala poziia i sensul de deplasare.

Observatorul va localiza cu luneta, determinnd unghiurile de orientare i nlime n timp ce cronometristul va urmri timpul. Secretarul va nota toate aceste indicii pe care punctul de control le va comunica patrulei urmtoare.

Era o ocazie excelent de a obine n sfrit informaii foarte precise cel puin despre acest tip de OZN i putea constitui o cotitur radical n istoria OZN-urilor. Planul prea perfect i toi participanii manifestau un mare entuziasm. Toi militarii s-au nscris voluntari. Deoarece aviaia avea misiunea de a conduce anchetele asupra OZN-urilor, i s-a trimis gătit datând din londra plan pentru aprobare, pregtindu-se totul pentru a e trece nentrziat la aciune, existnd temerea c apariiile luminoase ar putea s nceteze de la o noapte la alta.

Planul a fost pur i simplu suprimat. Nu tiu de ctre cine, dar gestul a provocat dou reacii: muli oameni s-au gndit c la mijloc se afla dorina de a ascunde adevrul despre OZN-uri; alii n-au vzut altceva dect o mare inepie.

Nici una din aceste opinii nu corespundea cu realitatea. Fusese luat aceast decizie deoarece atitudinea autoritilor fa de OZN-uri se schimbase radical n cursul lunilor precedente Aceast se potrivesc cu viteza prssa dating a atitudinii oficiale este foarte greu de explicat Eram intrigat.

Se decreta c toat aceast afacere cu OZN-uri nu are nici un temei, n vreme ce rapoartele deveneau din ce n ce mai precise i, dup cte tiam, opinia ar fi nclinat mai degrab de cealalt parte. Oare serveam drept paravan pentru o ampl aciunede pamuflaj? Astfel, dup cum bine a remarcat Ruppelt, aceast atitudine neverosimil care nu permitea obinerea de informaii vitale pentru aprarea naional, ascundea far ndoial ceva ce nu cunotea, dar cred c avea o oarecare bnuial, deoarece lua n considerare posibilitatea de a nu fi dect o aparen neltoare urmrind, disimularea adevratei naturi a OZN-urilor, la fel ca i aciunile unor grupuri foarte secrete din care unele au fost identificate i vor fi divulgate ntr-un alt capitol.

Un astfel de comportament, incompatibil cu cel pe care eram ndreptii s-l ateptm din partea U. Air Force, n aparen dornic s culeag un maxim de informaii despre OZN-uri, tinde s arate c Forele Aeriene Americane considerau c informaiile pe care le deineau erau de acum nainte suficiente pentru a identifica intruii.

Aceast identificare deja parial realizat dup prbuirea de la Roswell din 7 iulietrebuia s fie desvrit de un incident pe care l-am localizat a se fi petrecut n aceeai regiune a statului New Mexico, la 30 ianuarie Numai aceast versiune poate explica aceast renunare uluitoare notat de Ruppelt cu privire la fenomenele luminoase semnalate deasupra unei baze att de secrete nct este interzis s i se spun numele.

Versiunea poate fi confirmat i de un alt element, din pcate neoficial, referitor la o informaie inclus pe cale anonim ntr-un document obinuit asupra cruia voi reveni ntr-un capitol special consacrat acestui fapt, de care am aflat pentru prima dat din cea mai bun revist franuzeasc de specialitate, Lumieres dans la nuit.

Personal sunt convins c acest stnga-mprejur executat de U. Air Force semnalat de Ruppelt la sfritul lui ianuarie din pcate nu precizeaz exact ziua a fost provocat de incidentul din 30 ianuarie. Cele mai multe asociaţii profesionale de PR au coduri etice, fie că sunt concepute în termeni negativi restrictivisau pozitivi. Există mai multe coduri de practică sau de conduită care guvernează relaţiile publice. Majoritatea profesiilor adoptă acum coduri etice. O dată implementate, codurile devin bune instrumente în dezvoltarea culturii organizaţionale pe o bază etică.

Codurile etice destinate profesiunii de se potrivesc cu viteza prssa dating publice pornesc, de regulă, de la valori transculturale şi principii universale precum onestitatea, cinstea şi nevătămarea celorlalţi.

Deşi codurile etice satisfac principii universale Kruckeberg,totuşi ele nu au fost lipsite de critici Parkinson, ; Wright care susţin că acestea se îndepărtează de idealurile pe care le presupun sau, mai mult, că ar suferi de contradicţii interne.

copilați un alt polițist interviu cu dating gurus david deangelo

Deseori practicienii susţin că aceste coduri sunt prea vagi ca să poată fi aplicabile în cariera lor sau că nu depăşesc un nivel rudimentar. Alţii susţin că aceste coduri sunt citite cel mult o dată, urmând să se facă abstracţie totală de ele. Cele mai multe coduri nu presupun metode de monitorizare sau de penalizare a încălcării lor, în afară de simpla excludere a unui membru din asociaţie, devenind astfel nefuncţionale.

Aceste probleme pe care codurile etice le ridică nu sunt se potrivesc cu viteza prssa dating noi, nici limitate strict la domeniul relaţiilor publice. Unii teoreticieni susţin că dacă practicienii de relaţii publice se comportă etic, atunci nu este nevoie de măsuri restrictive. Alţii merg chiar mai departe, afirmând că este suficientă formularea unor principii etice, bunele intenţii fiind un ghid de comportament mai eficient decât codurile.

Date fiind criticile aduse codurilor etice, teoreticienii relaţiilor publice au încercat să găsească alte metode de a înţelege, analiza şi gestiona dilemele etice. Toate aceste abordări au la bază diferite şcoli de gândire filosofică şi sociologică. Cu toate acestea cateva încercari s-au făcut rezultând trei tipuri de modele teoretice fundamentate pe principii etice. Tipul 1: Modele de discurs Primul model accentuează rolul relaţiilor publice în încurajarea discursurilor. Acest tip îşi are originea în modelul avocat — adversar attorney — adversary model al lui Barney şi Black.

Conform acestui model practicianul de ralatii publice desfasoara o activitatea persuasiva 15 asemanatoare cu cea a unui avocat care isi reprezinta clientul. Acest model presupune ca mesajele concurentiale şi punctele de vedere să fie reprezentate adecvat pentru ca adevarul să iasa la iveala. În mod similar, opinia publica dupa ce va absorbi toate mesajele şi punctele de vedere difuzate de practicienii de relaţii publice, isi va forma o opinie inteleapta şi inteligenta.

Pe langa aceste presupuneri modelul permite practicienilor de relaţii publice să prezinte informatiile intr-un mod strategic şi limitat astfel incat să serveasca şi să protejeze interesele clientului.

Similara contraargumentului din domeniul justitiei, aceasta practica este acceptata deoarece duce la aparitia unor puncte de vedere alternative. Dacă un punct de vedere opus nu apare de la sine greutatea cade pe avocat sau pe specialitul în relaţii publice de a aduce publicului un contraargument care să echilibreze balanţa.

Modelul comunicării bilaterale simetrice Two-Way Symetric Model prima dată propus de Grunig în structurează relaţiile publice ca un forum de discuţii unde mai mulţi indivizi, opinii şi valori se adună la un loc ajungând în general la concluzii diferite. Acest model american dating un englez din învăţăturile filozfului grec Isocrates, care era de părere că unificarea şi consensul sunt componente esenţiale ale dialogului retoric.

Nu poţi fi sigur că ai ales cel mai bun set de acţiuni, spunea Isocrates, doar dacă ai cântărit mai întâi argumentele şi interesele celorlalti. Tipul 2: Modele de obligaţii sociale Modelul responsabilităţii sociale social responsabilty modelformulat de Siebert, Peterson şi Schramm ca un model pentru acţiunile presei, reprezintă o bază a conceptului de jurnalism civic.

Acest model îi instruieşte pe practicienii de relaţii publice să îşi desfăşoare campaniile în aşa manieră, astfel încât să servească în acelaşi timp se potrivesc cu viteza prssa dating publicului larg şi binele comunităţii. Baker, Inrudit cu acest model este modelul comunitar communitarianism model Leeper, ; Etzioni, care extinde modelul responsabilităţi sociale incluzând îndatorii noi de creare a unei comunităţi mai putenice şi de promovare a valorilor comunale, acelea de cinste, dreptate şi adevăr.

Modelul mutual versus partizan partisan versus mutual values model al lui Sullivan defineşte relaţiile publice ca o intersecţie a celor doua valori. Baza teoretică, explicată în de Pearson, argumentează ideea că atâta timp cât datoria practicianului de relaţii publice se supune clientului sau, angajatorului sau organizaţiei, atunci el, practicianul de relaţii publice, trebuie să recunoască toate punctele de vedere, chiar şi pe cele conflictuale.

Pearson, Tipul 3: Modele ale Profesionistului 16 Modelul responsabilităţii profesionale al lui Fitzpartick şi Gauthier extinde celelalte modele teoretice prin eliberarea practicienilor de relaţii publice de asumarea responsabilităţilor sociale şi comunitare în activităţile lor.

Fitzpartick şi Gauthier caracteriza acest lucru ca nişte aşteptări nerealiste. Cele 4 criterii ale acestei clasificări sunt: a membru intr-o organizaţie profesionistă; b cunoştinţe specializate, c orientare către client şi d autonomie în acţiunile întreprinse. Conform lui Fitzpartick şi Gauthier clasificarea profesionistă nu implică în mod necesar autonomie totală într-o susţinere competentă.

Ei au conturat trei cerinţe fundamentale ale unei susţineri profesioniste se potrivesc cu viteza prssa dating practicianului de relaţii publice: a comunicarea persuasive ar trebui să evite complet sau să minimizeze paguba; b arata respect faţa de oameni şi tratează-i cu demnitate, şi c comunică avantajele şi dezavantajele unei acţiuni sau politici într-o manieră cât mai corectă.

Beker şi Martison au promovat folosirea acestor modele teoretice plasându-le într-un cadru etic specific relaţiilor publice. Testul lor TARES conturează aşteptări etice pentru practicienii de relaţii publice pe care aceştia să le aibă în vedere atunci când desfaşoară o campaniei de comunicare persuasivă. Testul TARES Testul TARES este compus din 5 factori de importanţă etică: Veridicitatea mesajului Truthfulness of the messageAutenticitatea celui care convinge Authenticity of the persuaderRespectul faţă de cel este convins Respect for the persuadeeEchitatea apelului Equity of the appel şi Responsabilitatea socială faţă de binele comunităţii Social responsibility for the common good.

Veridicitatea mesajului se referă la comunicarea în relaţiile publice ca rezultat al unei audienţe în care sunt prezentate suficiente informaţii pentru a lua o decizie inspirată asupra problemei vizate.

viteză de viteză roz viteza datând stratford pe avon

Autenticitatea se referă la motivul mesajului comunicaţional, cerând practicianului de relaţii publice să analizeze dacă cel care vor beneficia de acest mesaj este clientul său sau altcineva. Echitatea face apel la responsabilitaea practicienilor de relaţii publice de a evita comunicare de mesaje care profită în mod intenţionat de vulnerabilitatea unei anumite audienţe.

Responsabilitatea socială reprezintă orientarea practicienilor mass media către nevoile publicului larg. Chiar şi testul TARES suferă de o slăbiciune evidentă: este o vocaţie ghidată de standarde etice amorfe. Firmele şi agenţiile guvernamentale constată că este nevoie de specialişti ai relaţiilor publice în structura lor organizaţională. Acele firme sau entităţi guvernamentale care nu sunt suficient de mari pentru a angaja proprii lor specialişti, se bazează pe agenţii sau firme de relaţii publice care oferă servicii şi consiliere de specialitate.

În ambele situaţii, specialistul în relaţii publice îşi asumă numeroase roluri, atunci când îşi exercită meseria. El nu ia parte în mod normal la procesul de conducere, dar realizează produse de comunicare.

Disertatie Etica in Relatii Publice - eldad.ro

Specialistul devine, adesea, o sursă de informaţie, un arbitru se potrivesc cu viteza prssa dating perioada interacţiunii şi un element de legătură între problemele mai vaste de politică şi cele de procedură ale organizaţiei. Ca parte a echipei manageriale, specialistul în relaţii publice integrează relaţiile publice în interiorul organizaţiei, ţine la curent conducerea şi funcţionează într-un sistem simetric bidirecţional.

La nivelul celor implicaţi în realizarea propriu-zisă a unui program de relaţii publice se disting, în funcţie de nivelul de expertiză8: 7 Cutlip, S. În prezent, conducerea de vârf a corporaţiilor aşteptată mult mai multe de la departamentul său de relaţii publice decât simple comunicate de presă sau forme de contact cu mass-media.

Se au în vedere următoarele aspecte 9 Dagenais, B. Membrii departamentului de relaţii publice ar trebui să activeze ca analişti de informaţii care să informeze despre clienţii invitaţi la o rundă de convorbiri negocieri sau alte evenimente publice. Ei trebuie să fie capabili să interpreteze filozofia corporaţiei pentru oameni şi filozofia oamenilor pentru corporaţie. Personalul de relaţii publice trebuie să înregistreze şi să interpreteze tendinţe sociale şi apoi să anticipeze problemele înainte ca acestea să ajungă la adevărate conflicte.

dating domeniul public steve 1973 dating

Personalul de relaţii publice joacă un rol educaţional important în înţelegerea de către conducere a modului în care funcţionează mass-media şi a rolului pe care aceasta îl îndeplineşte în societate.

Personalul de relaţii publice consiliază conducerea asupra modului în care poate să prezinte, în mod eficient, publicului, poziţia organizaţiei.

  • De mult vreme, se tie c n materie de ufologie, mai mult dect n oricare alt domeniu, codul deontologic care a fost adoptat de ctre autoriti, n toate rile implicate n fenomenele OZN, nc de la apariia acestora, sfida regu.
  • Up 4 dating
  •  Я был здесь несколько лет .
  • Соши кивнула.
  • Но колокольный звон растекался по улочке, призывая людей выйти из своих домов.
  •  Совсем мало, - сказал Джабба, посмотрев на монитор.
  • Повисла тишина.

Personalul de relaţii publice, cel puţin acela care aspiră la un post de decizie într-o organizaţie, trebuie să înţeleagă concepte de genul: managementul prin obiective, alocarea resurselor, supravegherea personalului şi utilizarea instrumentelor de comunicare superioare din punct de vedere al performanţei. Personalul de relaţii publice poate acţiona în cadrul unei organizaţii, în mod dispersat, astfel încât este greu de apreciat cât este de extinsă activitatea acestuia.

Unii pot activa în cadrul departamentelor de marketing sau de personal, ca specialişti în comunicare ce se ocupă de circulare şi broşuri. Alţii pot lucra în publicitate, exclusiv pentru reclama produselor. Creşterea profesionalismului practicanţilor de relaţii publice nu a dus încă la perceperea relaţiilor publice drept o profesie asemenea medicinii sau dreptului. Cu toate acestea, Sam Black observa câteva asemănări între profesia de medic şi cea de relaţii publice.

Atât un profesionist în medicină cât şi un profesionist în relaţii publice trebuie mai întâi să stabilească diagnosticul şi apoi să trateze.

Este un lucru comun pentru amândoi să fie chemaţi după ce răul a fost făcut. Există o paralelă şi pentru cei ce lucrează în relaţiile publice. Toţi practicienii din relaţiile publice - indiferent de câmpul de activitate în care lucrează - trebuie să posede o bază 11 Black, S.

Cu toate acestea, ar fi de spus mai multe despre diferenţe decât despre asemănări. Un doctor nu-şi poate practica meseria fără să fie înregistrat, iar doctorii care încalcă regulile profesionale nu mai pot lucra din acel moment. Un practicant de relaţii publice poate intra în afaceri sau poate fi angajat ca membru de conducere fără să fie înregistrat nicăieri. Cu toate că există organizaţii profesionale, calitatea de membru nu este obligatorie.

Chiar şi printre aceşti oameni care lucrează în relaţiile publice şi decid să se alăture organizaţiilor profesionale există opinia că acestea nu au o putere prea mare. Totuşi, analogia profesorului Black este folositoare deoarece reuneşte două elemente care ajută la definirea unei profesii: o perioadă de pregătire la un nivel avansat şi în conformitate cu un set de norme sau un cod se potrivesc cu viteza prssa dating conduită profesională. Un alt element ar putea fi acela că membrii unei profesii ar trebui să fie conduşi de servirea interesului public, dar fără a exclude nevoia de a obţine profit.

Imaginea cel mai des susţinută este aceea că un profesionist urmează o chemare sau o vocaţie care implică studii superioare, experienţă practică şi aderarea punk datând din australia un cod de conduită sau practică, ce orientează membrii către performanţele proprii sarcinilor lor.

Câteva coduri au fost enumerate anterior. Responsabilităţi individuale Comportamentul etic înseamnă a face tot ce este corect pentru a-ţi păstra integritatea, în accord cu propriul sistem de valori. Dar valorile sunt determinate cultural, de aceea apar adesea dificultăţi în contextele transculturale. In SUA, onestitatea este preţuită, dar nu este răsplătită prea bine.

Full text of "Revista Gandirea "

Ca rezultat al dezvăluirilor, îşi pierde adesea slujba sau are dificultăţi în găsirea altei slujbe. Femeile reprezentanţi ai minorităţilor care intentează procese pentru a acuza anumite discriminări întâmpină asemenea dificultăţi, chiar daca obţin câstig de cauză.

Doi profesori de la departamentul de studii economice al Universităţii Columbia au investigat valoarea materială a eticii prin anchete asupra experienţei a 25 de generaţii. Doi redactori la Harvard Business Review, care au încercat să verifice ipoteza că cinstea este răsplătită, au descoperit că realitatea este exact pe dos. Atunci de ce să mai fii de încredere? Cercetarea realizată de aceşti autori sugerează că specialiştii conştiinciosi din relaţiile publice trebuie să încerce să activeze legal şi responsabil în locuri unde tradiţii culturale diferite au valori diferite, unde comportamentul etic este lăudat, dar nu recompensat, unde ceilalţi utilzează standarde complet diferite care reflectă valori subiacente divergente.

De fapt, punctul de vedere al studentului obişnuit, poate să semnaleze ca valorile americane sunt se potrivesc cu viteza prssa dating schimbare.

Poate să existe o diferenţă între deciziile etice şi ceea ce Joseph L. Oricum, modul în care deciziile acestea sunt luate de-a lungul timpului definesc personalitatea cuiva. Intrebarea cine sunt eu? Mulţii dintre specialiştii în relaţii publice se întorc la propriul cod etic sau la cel al standardelor de comportament. Problema celor mai multe astfel de coduri este că sunt percepute ca sprijinind propriile interese de grup. Problema specialiştilor în relaţii publice este că trebuie să respecte nu doar codul lor propriu, ci şi codurile mass media.

Aceste coduri reprezintă o formă de reglementare a polticilor interne, deci nu sunt infailibile. Dar eforturile de responsabilizare a organizaţiei în toate relaţiile sale cu alte organizaţii nu fac altceva decat să satabileasca un nivel de încredere.

Responsabilitatea faţă de cine? Cei mai mulţi profesionisti în relaţii publice recunosc că ei şi organizaţiile lor au dating maryland etice faţă de se potrivesc cu viteza prssa dating puţin zece publicuri diferite 1.

Clienţii: A fi responsabil faţa de un client înseamna nu doar să fii judicios cu banii săi, ci si să spui nu câteodatapentru că nu întotdeauna clientul are dreptate.

Când un client greşeşte, este important să spui acest lucru- să spui adevarul demonstrate de faptele descoperite prin cercetarea corectă. Mass media de informare: Ele merită o utilizare onestă şi validă a canalelor lor- adică nu trebuie amestecate în situaăii compromiţătoare, cum ar fi a le minţii, a le însela sau a le transmite o informaţie eronată sau incomplete.

Specialiştii în relaţii publice sunt acuzaţi de mass media de păcatul omisiunii mai des decat cel al minciunii. Nimeni nu se aşteaptă din partea unui specialist în relaţii publice responsabil să transmita el primul veştile proaste către mass media, insă ar trebui ca acesta, când este căutat, să raspundă printr-o prezentare deschisă, simplă şi completă a faptelor, atunci când mass media se pregăteşte să construiască o stire nefavorabilă.

Excepţii constituie cazurile aflate în atenţia justiţiei, unde sunt cerute dezvăluiri specifice sau complete, prin lege ca în cazul regulamentelor de functionare ale instituţiilor financiaresau cazurile când este prudent ca aceste dezvăluiri să fie făcute ca atunci când evenimentele sunt de interes public sau verificabile legal. Agenţii guvernamentale: Specialistul în relaţii publice trebuie să fie o sursa şi o resursa de informaţii substanţiale necesare guvernului şi cerute de către acesta.

Instituţiile din sistemul de educaţie: Ar trebui să existe un sistem bilateral funcţional în ceea ce priveşte împartaşirea rezultatelor din cercetare, a ideilor şi a resurselor, dar şi în ceea ce priveşte oferirea unor oportunitaţi de învaţare pentru studenţi. Ambele parţi îşi pot îmbogaţi cunoaşterea printr-o colaborare strânsa, profesionista. Clienţii au dreptul să se astepte la bunavoinţa şi integritate când cumpară produsele sau serviciile unei companii. Acţionarii şi analistii: Mulţi relaţionisti işi datorează slujbele investitorilor în afacerea lor şi celor care consiliază asemenea investiţii, din moment ce astfel de investitori pregătesc cardul economic şi climatul general de încredere al companiei.

Atât investitorii, 14 D. Kruckeberg, Totul despre relaţiile publice, Poliromp 23 cât şi consilierii de investiţii au nevoie de informaţii adecvate pentru a lua decizii bune, iar acestea duc la o interpretare lucidă a situaţiei financiare, la rapoarte anuale credibile şi la explicaţii complete referitoare la dezvoltarea companiei. Comunitatea: Deoarece comunitatea locala furnizează deseori elementele esenţiale, precum utilitaţile publice, scutirile de taxe, planurile de urbanism şi promovarea prin Camera de Comerţ, comunitatea locală în care operează o companie are dreptul să se aştepte la respectarea mediului, la returnarea corectă a taxelor, la angajarea de localnici şi la contribuţii ale corporaţiei la finanţarea şi dedicarea unei parţi din activitatea proiectelor comunitaţii locale.

Concurenţa: Alte afaceri au şi ele dreptul să se aştepte, din partea firmelor conciliate în relaţii publice, la un mediu al competiţiei corect, care să se afle în limitele legii şi să nu violeze drepturile sau intimitatea individului.

Obligaţiile specialistului în relaţii publice se află statuate în coduri etice sau în standardele de comportament profesional promulgate de diferitele asociaţii profesionale ale relaţiilor publice. Criticii: Este foarte probabil ca practica relaţiior publice să provoace critici din partea tuturor formelor de public analizate anterior, dar însaşi existenţa ei cu funcţie şi rol organizator este criticată din cel puţin două perspective filosofice.

Un grup de critici se plânge ca relaţionistul mai degrabă impiedică decât facilitează responsabilitatea socială a corporaţiei, prin raţionalizarea acţiunii corporaţiilor şi prin manipularea opiniei publice.

Ei socotesc ca instituţiile societaţii noastre ar trebui să ofere voluntar imbunataţiri ale calitaţii vieţi, dar şi bunăstarea economică. Ei ii văd pe specialiştii în relaţii publice ca reprezentând un amortizor între management şi cererea de responsabilitate sociala din partea se potrivesc cu viteza prssa dating. Secialiştii în relaţii publice: Chiar specialiştii din acest domeniu aştepata din partea celorlalţi să sprijine, să menţina, să respecte, să susţină standarde de comportament care să caştige respectul pentru practica relaţiilor publice.

Codurile din relaţiile publice care au în vedere un comportament etic sau un set de practici standard au fost considerate a servi intereselor porfesiei, însa ele oferă îdrumari şi în unele cazuri, un argument îmtriva presiunilor de la locul de munca. Avantajele ce decurg din această schimbare au condus la 2 mari efecte: 1.

S-a îmbunătăţit viteza, eficienţa organizării şi urmăririi unor funcţii tradiţionale producţie, administraţie etc. S-a obţinut accesul la informaţii şi efectuarea de comunicaţii niciodată realizate până acum. Ca efect al pătrunderii pe piaţa muncii a unei noi generaţii de profesionişti care se găsesc în largul lor cu noile tehnologii s-a ajuns ca aceasta să se afirme în sfârşit şi în domeniul relaţiilor publice.